Am ajuns să cred că valoarea mea este bazată pe productivitate, însă valoarea mea este inerentă, așa și a ta.
Salut,
Sunt Gabriela, sunt psiholog, coach, podcaster, antreprenor, mamă și soție și vreau să-ți fac o confesiune.
Mult timp am crezut ca valoarea mea este data de finalizarea activităților din lista de to do, că dacă nu realizez tot ce mi-am propus nu mă ridic la anumite standarde cerute de cei din jur (erau ale mele standardele) ușor ușor voi fi exclusă din grupul celor de succes care sunt 100% productivi. Excluderea dintr-un grup fiind o situație de ,,supraviețuire,, m-am străduit să bifez tot ce îmi notam în planner, să nu rămână nimic nefinalizat. Dar degeaba, mereu rămânea pe dinafara câte ceva: sa ajung la sala, să fac ceva de mancare sănătos, să editez un episod din podcast când îmi propuneam sau să termin la timp un proiect.
Se pare că timpul se scurgea înainte sa le bifez pe acestea, deși plannerul îmi spuneam că am timp.
Așa că în fiecare zi simțeam frustrare că nu sunt eficientă, că mereu îmi raman lucruri pe lista de tot, că nu sunt suficientă, că nu mă organizez bine, că poate chiar am o problemă.
Mintea mea era mereu preocupată, să facă, să mai alerge undeva, să mai rezolve ceva, să mai bifeze ceva. Dacă aș pune într-o metafora: mintea mea mergea cu 1000km/h, însă corpul meu avea o viteză de maximum 50km/h. Ce crezi ca se intampla atunci? Disociere, frustrare, anxietate, stres.
Pentru mine productivitatea înseamnă bani, iar banii sunt o valoare importantă, deci a fi productiv înseamnă că ai o anumită valoare.
Aveam un fel de radar și nu-mi scapă nici un podcast cu subiectul productivitate, nici un filmulet pe youtube și nici un articol despre cum să iti cresti productivitatea. Dar în același timp simțeam că a pune pe to do list, diverse lucruri era ca și cum aș lupta într-o misiune în care e imposibil să câștig.
Ai observat vreodată cât de ușor este să adaugi itemi pe To Do List? Mult mai simplu decît chiar să le faci, nu? Pot spune că viața mea era condusă de planner, nu de cum mă simteam. Deși sunt foarte utile, faptul că nu reușim să realizăm toate task-urile propuse poate deveni frustrant. Mai mult, apare și tendința de a ne învinovăți pentru incapacitatea de a duce la bun sfârșit tot ce ne-am propus. Pot apărea stereotipuri de genul ”îmi gestionez timpul prost” sau ”sunt ușor de distras”, pe care în timp ajungem să le credem și să ni le însușim.
Am mai observat că folosirea unui To-Do List conduce la distragerea atenției. De asemenea, simplul fapt ne uităm pe listă în timp ce ne-am angajat să facem un task, ne poate conduce către realizarea altuia de pe listă (unul care poate părea mai ușor) și astfel ne distragem de la ce ne-am propus inițial. Lucrurile pe care nu le-am făcut din listă ne pot ”bântui” în momentele în care avem timp liber, ne relaxăm sau petrecem timp cu cei dragi, distrugând astfel timpul alocat nouă sau celor dragi.
Am ajuns să cred că valoarea mea este bazată pe productivitate, însă valoarea mea este inerentă, așa și a ta.
Cum am reușit să imi gasesc până la urmă echilibrul?
Prin journaling și creându-mi o rutina de dimineata cu timp alocat mine, incepandu-mi ziua cu setarea intenției că mă opresc să respir și să nu mai alerg de la un task la altul.
Știu, vei spune că nu ai timp pentru journaling, rutine și citit de dimineața, intenții, că poate ai foarte multe de făcut, copii de trimis la scoala sau gradinita, job, familie, de făcut curățenie, mâncare, multe probleme de rezolvat.
Înțeleg foarte bine, am fost acolo și am considerat ca a nu avea timp era un status al importanței mele până am ajuns de câteva ori la limita burn-out-ului, care sincer nici nu se simte când vine.
Îți pot recomanda jurnalele mele digitale:Journaling pentru self-care sau Journaling pentru claritate care te vor ajuta să stai cu tine și să iti dai spațiu să te gândești la ce e cu adevarat important.
Până la urmă am înțeles că succesul este un echilibru între a fi, a face și a avea (a prețui ce avem).
A nu ne măsura valoarea în productivitate nu înseamnă totuși să nu mai facem nimic, ci să ne focusam pe ce ne aduce mai mult sens. Și aici sunt 3 cărți care mă inspiră:
Esentialism – Disciplina de a urmări mai puţin de Greg Mcewen.
Esentialism înseamnă: să trăim cu intenție, să învățăm să spunem nu, să ne stabilim priorități, să sărbătorim progresele mici, să ne stabilim rutine potrivite, să ne concentrăm pe prezent, să ținem un jurnal, să răspundem zilnic la întrebarea:
Effortless(de Greg Mckeown –înainte să încep orice activitate ne putem întreba: Cum ar arată ce avem de făcut, ar fi ușor sau mai distractiv?
Alte idei din Effortless:
-dacă ne concentrăm și apreciem ce avem, nu vom simți ca ne lipsește ceva, dacă în schimb ne focusam pe ce nu avem, pierdem din vedere ce avem deja
-relaxarea este o obligație, iar burn-out-ul nu este o medalie de onoare
-în loc sa ne întrebăm de ce este așa de grea o activitate, mai bine să ne întrebăm cum ar arăta dacă ar fi usoara.
Company of One – De ce vor revoluționa piața afacerile mici – a fost revelatia anului pentru mine. Cred că e prima carte care îți arată că e ok să nu alergi mereu după creșterea cifrei de afaceri, și e ok să nu vrei mereu mai mult și mai mult, ci să găsesti punctul acela în care banii și timpul sunt în echilibru.
O întrebare din carte cu care am rămas si pe care e o adresez înainte sa imi setez un obiectiv profesional: Cum aș vrea defapt sa imi traiesc viata? Cat timp sa aloc pentru mine și ce e important si cât pentru munca necesara atingerii obiectivelor profesionale.
Deep work – munca profunda reprezinta abilitatea de a te concentra fără sa te lași distras de orice factor disturbator. Pe scurt, este un fel de superputere în ziua de azi. Recunosc că îmi este greu să lucrez 2-3 ore neîntrerupt, dar rezultatul este wow de fiecare dată.
Așa că un scurt reminder:
E în regulă să fi mulțumită cu ceea ce ai până acum, ceea ce faci și cu cine ești, adevărata evoluție începe când accepți că totul e perfect așa cum e.
E în regulă să îți dorești o viață mai simplă, fără extravaganțe, dar să prioritizezi liniștea, prezența și conexiunile cu sens în locul unor dorințe de a avea mai mult
E în regulă să te focusezi și să te bucuri de ce ai deja acum ACUM.
E în regulă să nu îți dorești mereu să obții mai mult și să recunoști că ești deja acolo unde vrei să fii.
E în regulă să trăiești așa cum vrei tu, în ritmul tău, în modul tău, în stilul valorilor tale.
NU te mai uita în urma, nu te mai întreba ce oferi, ce ai, cat de buna ești. Te-ai nascut valoroasa, worthy. Nimeni nu-ți poate lua asta vreodată.