Mindfulness
Practicile meditative de tip mindfulness sunt o stare mentală caracterizată de atenție sporită și acceptare a experienței momentului prezent. Aceasta presupune observarea intenționată, cu atenție a senzațiilor și gândurilor are apar în prezent, dar menținerea unei conștiințe deschise și fără judecată. Scopul meditației nu este de a ne scăpa de gândurile și de emoțiile noastre, ci de a le conștientiza și de a învăța cum să trăim cu ele (Kabat-Zinn, 1992).
Unul dintre cele mai cunoscute practici de mindfulness este MBCT, adică terapia cognitivă bazată pe mindfulness. Aceasta este o abordare a psihoterapiei care folosește metode de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) în colaborare cu practicile meditative de mindfulness și strategii psihologice similare (Segal, Williams and Teasdale, 2002). Terapia a fost creată și de Zindel Segal și Mark Williams și s-a bazat parțial pe programul de reducere a stresului bazat pe atenție dezvoltat de Jon Kabat-Zinn.
Teoriile din spatele abordărilor bazate pe atenție asupra problemelor psihologice funcționează pe ideea că a fi conștient de lucrurile din prezent și a nu se concentra asupra trecutului sau viitorului. În loc să încerce să evite sau să elimine tristețea sau alte emoții negative, participanții învață să își schimbe relația cu aceste emoții prin practicarea meditației și a altor exerciții de mindfulness. Aceste activități re-echilibrează rețelele neuronale, permițându-i clientului să se îndepărteze de răspunsurile negative automate către înțelegerea faptului că există alte modalități de a răspunde la situații. Prin dezvoltarea unei practici de meditație de rutină, clienții pot folosi tehnica ori de câte ori încep să se simtă copleșiți de emoții negative. Când apare tristețea și începe să apară asocierile negative obișnuite care declanșează reveniri ale depresiei, clientul este echipat cu instrumente care îi vor ajuta să înlocuiască modelele negative de gândire cu cu cele pozitive (Hofmann, 2010).
În ultimii ani intervențiile bazate pe mindfulness (MBI) sunt furnizate din ce în ce mai mult prin intermediul internetului. O meta-analiză efectuată de Spijkerman (2016) pentru a estima efectele generale ale MBI online asupra sănătății mintale a evaluat cincisprezece studii controlate randomizate. Rezultatele au arătat că MBI-urile online au un impact benefic mic, dar semnificativ asupra depresiei (g = 0,29), anxietății (g = 0,22), bunăstării (g = 0,23) și atenției (g = 0,32). Cel mai mare efect a fost găsit pentru stres (g = 0,51). Pentru stres și atenție, analizele de subgrupuri exploratorii au demonstrat dimensiuni de efect semnificativ mai mari pentru MBI-urile online ghidate decât pentru MBI-urile online neghidate. În plus, analiza meta-regresiei realizată de Spijkerman (2016) arată că dimensiunile efectului pentru stres au fost semnificativ moderate de numărul de sesiuni de intervenție. Constatările indică astfel faptul că MBI-urile online pot contribui la îmbunătățirea rezultatelor sănătății mintale, în special a stresului (Spijkerman, 2016).
Tehnicile de intervenție Mindfulness au fost în mod tradițional livrate printr-un program de instruire de mai multe sesiuni, necesitând adesea participanților să investească un număr de ore pe parcursul a câteva săptămâni, pentru terapia MBCT fiind necesare 8 săptămâni, timp de două ore și jumătate zilnic (http://www.mbct.com).
Deși adesea benefice, aceste sesiuni prelungite nu sunt întotdeauna fezabile, o limitare a acestei metode fiind faptul că participanții de multe ori nu sunt dispuși să investească acest timp și își pot pierde interesul și răbdarea în acest tip de practică.
Prin urmare este important să stabilim un program de scurtă durată care poate oferi beneficii pozitive participanților accesibile unui public mai larg în același timp având și un cost redus.
(Mahmood, 2016)
Un studiu efectuat în 2016 de către Mahmood, Hopthrow, Randsley (2016) a abordat un alt tip de cercetare, propunând trei studii care investighează utilizarea unei practici de mindfulness timp de 5 minute, mediată de calculator, măsurând modificarea stării mindfulness. Această stare de mindfulness este definită de autori ca o atenție intenționată. Adică, numai în timp ce individul își atrage atenția în mod intenționat asupra practicii mindfulness, este capabil să iasă în afara procesării perceptive automate și să își concentreze atenția asupra detaliilor minuscule ale activității mentale care nu ar fi observate de obicei. Cu alte cuvinte, o stare conștientă este menținută numai în timp ce atenția este cultivată în mod intenționat, iar atunci când atenția nu mai este reglementată în acest fel, starea conștientă va înceta (Mahmood, 2016).
O alta cercetare efectuata pe pacienții cu îngrijire paliativă, arată rezultate similare în practica tehnicilor de mindfulness timp de 5 minute a fost eficientă în reducerea suferinței și îmbunătățirea bunăstării spirituale rapid ( Yik et al., 2017).
Un alt studiu oferă dovezi în sprijinul fezabilității și eficacității intervențiilor mai scurte bazate pe mindfulness. Cavanagh, Strauss, Cicconi, Griffiths, Wyper, & Jones (2013) a explorat dacă o scurtă intervenție online, bazată pe mindfulness, poate reduce stresul și anxietatea /depresia în cadrul unei populații de studenți. 104 studenți au fost alocați aleatoriu pentru a începe o intervenție online de două săptămâni reprezentată de meditații ghidate, timp de 10 minute zilnic. Participarea la intervenție a fost asociată cu îmbunătățiri semnificative în toate domeniile măsurate, spre deosebire de grupul de control unde nu a existat nici o schimbare în măsurători (Cavanagh, Strauss, Cicconi, Griffiths, Wyper, & Jones 2013). Astfel deși cercetările arată că practica pe termen lung a meditației mindfulness este benefică în scăderea stresului și anxietății, la fel și practicile scurte pot avea un impact semnificativ.
Luate împreună, studiile prezentate în această cercetare (Mahmood, Hopthrow, Randsley 2016, Beng, 2017, Cavanagh, Strauss, Cicconi, Griffiths, Wyper, & Jones 2013) arată că 5 minute de mindfulness sporesc în mod eficient nivelurile de atenție interioară și că efectuarea online, astfel încât participanții să poată practica în mediul potrivit, este eficientă.
