Te simți epuizat, fără energie, și parcă nu mai găsești bucurie în nimic? Poate te întrebi dacă ceea ce simți este burnout sau depresie. Deși pot părea similare, burnout-ul și depresia sunt două condiții diferite, dar care se pot suprapune. Să înțelegem mai bine ce înseamnă fiecare, cum se manifestă și cum poți să-ți dai seama ce experiment de fapt.

Ce este burnout-ul?

Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală cauzată de stres prelungit și excesiv, în special în contextul muncii. Apare atunci când te simți copleșit, epuizat și incapabil să mai faci față cerințelor constante.

Simptomele burnout-ului includ:

• Epuizare fizică și emoțională: Te simți complet drenat de energie, chiar și după un somn bun sau o zi liberă.
• Cinism și detașare: Ai început să te simți detașat emoțional de munca ta, colegi sau chiar de responsabilitățile personale.
• Ineficiență și lipsă de realizări: Te simți incapabil să îți îndeplinești sarcinile la fel de bine ca înainte și ai sentimentul că nu mai obții nicio satisfacție din realizările tale.

Ce este depresia?

Depresia, pe de altă parte, este o tulburare mentală severă, care afectează modul în care te simți, gândești și acționezi. Nu este doar o reacție la stres sau la suprasolicitare, ci o afecțiune complexă care implică multiple aspecte biochimice, genetice și psihosociale.

Simptomele depresiei includ:

• Tristețe persistentă: Te simți trist, gol sau fără speranță aproape tot timpul.
• Pierderea interesului: Activitățile care altădată îți aduceau plăcere nu mai trezesc nicio reacție pozitivă.
• Probleme de somn: Fie ai insomnie și nu poți dormi, fie dormi prea mult și tot te simți obosit.
• Schimbări în apetit: Poți să mănânci mult mai puțin sau mai mult decât de obicei, ducând la fluctuații semnificative în greutate.
• Sentimente de vinovăție sau lipsă de valoare: Te simți inutil sau vinovat pentru lucruri care, în realitate, nu sunt sub controlul tău.
• Gânduri de moarte sau sinucidere: În cazurile severe, pot apărea gânduri persistente despre moarte sau sinucidere.

Cum să diferențiezi burnout-ul de depresie?

Deși burnout-ul și depresia au unele simptome comune, cum ar fi epuizarea și pierderea interesului, există câteva diferențe cheie care te pot ajuta să le distingi:

1. Originea problemei:
   • Burnout: Este strâns legat de stresul prelungit, în special de la locul de muncă sau alte responsabilități intense. Apare de obicei ca o reacție la cerințele excesive și la lipsa de echilibru între muncă și viața personală.
   • Depresie: Depresia poate apărea fără un factor declanșator clar. Poate fi declanșată de o varietate de factori, inclusiv genetici, biochimici și de mediu. Nu se limitează la contextul muncii sau stresului specific.
2. Impactul asupra stimei de sine:
   • Burnout: De obicei, duce la scăderea eficienței la muncă, ceea ce poate eroda încrederea în sine, dar acest lucru este adesea limitat la contextul profesional.
   • Depresie: Depresia afectează stima de sine în toate aspectele vieții. Sentimentele de inutilitate sau vinovăție pot deveni copleșitoare și nu sunt legate doar de performanța la locul de muncă.
3. Apetit și somn:
   • Burnout: Epuizarea poate duce la insomnie sau la dorința de a dormi mai mult, dar aceste simptome sunt de obicei legate de epuizarea fizică și emoțională. Apetitul poate rămâne normal.
   • Depresie: Depresia cauzează modificări semnificative în somn și apetit. Aceste schimbări sunt mai pronunțate și nu sunt întotdeauna legate de epuizare, ci mai degrabă de dezechilibrele biochimice din creier.
4. Motivația:
   • Burnout: De obicei, te simți dezinteresat și lipsit de energie doar în anumite aspecte, cum ar fi munca sau responsabilitățile care te-au suprasolicitat.
   • Depresie: Motivația este afectată la toate nivelurile. Activitățile care altădată aduceau bucurie nu mai au nicio valoare, și poate fi dificil să găsești plăcere în orice aspect al vieții.

Intersecția dintre burnout și depresie

Burnout-ul prelungit poate duce la depresie, iar uneori cele două se pot suprapune, ceea ce face dificilă diferențierea între ele. Dacă ai experimentat burnout pentru o perioadă îndelungată și începi să simți simptomele depresiei, este crucial să cauți ajutor.

Ce să faci dacă crezi că ai burnout sau depresie?

Indiferent dacă simți că suferi de burnout sau depresie, primul pas este să recunoști problema și să nu o ignori. Iată câteva strategii care te pot ajuta:

1. Consultă un profesionist în sănătate mentală: Psihologii și psihiatrii sunt pregătiți să te ajute să înțelegi ce se întâmplă și să îți ofere tratamente sau intervenții adecvate.
2. Pune limite clare: Dacă suspectezi burnout, încearcă să stabilești limite clare între viața profesională și cea personală. Deleagă responsabilități atunci când este posibil și acordă-ți timp pentru recuperare.
3. Construiește o rețea de sprijin: Vorbește cu prietenii, familia sau colegii despre ceea ce simți. Sprijinul social poate avea un impact major în gestionarea burnout-ului sau a depresiei.
4. Fii atent la stilul tău de viață: Somnul adecvat, alimentația echilibrată și exercițiile fizice regulate sunt fundamentale pentru sănătatea mentală. Aceste obiceiuri pot ajuta la reducerea simptomelor și la prevenirea agravării lor.
5. Ia în considerare terapia: Terapia este eficientă atât pentru burnout, cât și pentru depresie. Aceasta te poate ajuta să identifici și să schimbi tiparele de gândire negative și să dezvolți strategii de coping eficiente.

Concluzie

Burnout-ul și depresia sunt condiții serioase care necesită atenție și acțiune. Deși au simptome comune, ele sunt distincte și au nevoie de abordări diferite pentru a fi gestionate eficient. Dacă te confrunți cu simptome de burnout sau depresie, nu ezita să cauți ajutor. Recunoașterea problemei și intervenția timpurie pot face o diferență semnificativă în recuperarea ta și în recăpătarea echilibrului în viață.

Referințe:

• Maslach, C., Schaufeli, W. B., & Leiter, M. P. (2001). Job burnout. Annual Review of Psychology, 52(1), 397-422.
• Beck, A. T., & Alford, B. A. (2009). Depression: Causes and Treatment. University of Pennsylvania Press.
• World Health Organization. (2019). Burn-out an „occupational phenomenon”: International Classification of Diseases. Link.

Cred ca principala problema este faptul ca ne-am atașat de siguranta și nu mai acceptăm sa traim în perioade în care nu știm exact ce se va intampla.

Atașamentul este în general fundamentul oricărei suferințe, iar acum stresul vine datorita așteptărilor nerealiste pe care le avem din trecut. Ne-am atașat de libertate, independență, socializare, de emoțiile pozitive atunci cand ne intalnim cu cei dragi.
Cred ca acum este mai degrabă o suferință a egoului care va dura până invatam sa fim flexibili.

Din păcate nu este o rețetă completa care sa te ajute sa treci cu bine peste aceasta perioada. Eu am încercat să văd ce tehnici funcționează pentru mine astfel incat să reduc sentimentul de anxietate și stres generat de perioada incertă în care ne aflăm și
ce mă ajută în primul rand este exprimarea sentimentelor și emoțiilor, indiferent ca sunt sub forma scrisa sau verbala.

Cea mai simpla varianta este sa scrii, despre ce simti, ce te deranjeaza, ce crezi ca se va intampla, ce ti-ai dori sa se intample, nu doar dimineața ci oricand, cand simți nevoia.

Ce mai poate ajuta la reducerea anxietatii si stresului:

☑️stai afara in aer liber, iti va reda senzația de libertate

☑️ai grija la ce așteptări ti-ai în perioada următoare, poate ar fi bine sa le reevaluezi

☑️meditația și exerciții de respirație

☑️exerciții de recunostinta pentru ce merge bine, noteaza 10 lucruri mici care iti aduc bucurie si poti sa le faci astazi

☑️asculta muzica ta preferată cat de des poți

☑️mersul pe jos, în afară sau orice sport in aer liber

☑️stai de vorbă cu oameni care să iti aducă plus valoare

☑️ai grijă de alții, în măsura în care poți, cu o vorba buna sau ceva ce îți este la indemana

☑️vitamina D, sunt foarte multe studii care demonstrează ca vitamina D te ajuta sa ai o stare de spirit buna

Și cel mai important ‘’Let go’’, renunță să mai crezi ca poți să controlezi ceva din exterior

Avem impresia ca a controla ceva înseamnă a avea siguranță, dar cred ca a fost mai clar ca niciodată că nu putem controla nimic din exterior, ci doar din interior.

Din experiența proprie, stresul  m-a afectat cand nu am luat pauze, cand am trecut de la un obiectiv la altul, fără sa mă relaxez si fără sa mă odihnesc. În cazul meu s-a manifestat prin insomnii, nu mai reușeam să mă concentrez și simțeam mereu un sentiment de anxietate.

Stresul in sine nu e rău, e ceva ce a dus la evolutia noastra, e normal sa simți o presiune din cand in cand. Fără aceasta presiune nu am fi supraviețuit atat de mult ca specie. Depinde de noi însă cat de mult îl lăsăm sa ne acapareze și să ne transforme.

Am reușit sa identific cateva metode prin care am reușit sa diminuez stresul si le voi impartasii mai jos: 

1. Noteaza in calendar perioadele de odihna, indiferent ca sunt în timpul saptamanii sau în weekend, la fel cum notezi si to do-urile. 

Pentru a constientiza mai bine odihna ne poate ajuta sa o trecem in calendar, la fel ca orice activitate. Eu în general nu pot sta degeaba si mă simt vinovată  dacă nu am un plan în fiecare moment. Dacă de exemplu în weekend am citit o carte sau am văzut un film, mă simt vinovată ca nu am muncit. Soluția e sa pun în calendar relaxare și atunci aceasta reconceptualizare mă ajuta sa percep în mod util ce fac.

2.Verifica ce asteptari ai atat de la tine, cat si de la ceilalți

De obicei stresul provine de la așteptări foarte mari, pe care ni le impunem atât noua, cat și de la ei din jurul nostru, familie, colegi, prieteni. Însă de multe ori nu le comunicăm așteptările acestea celor apropiati, nu ni le comunicăm uneori nici nouă explicit, ci doar ne agatam de niște dorințe. Astfel, setarea de așteptări sau obiective realiste ne poate aduce o stare de echilibru și liniște.

3. Noteaza pe hartie exact ce simți

Pur și simplu scrie exact cum te simți, de unde a început senzația de distres, ce crezi ca a provocat-o și îți garantez ca se va reduce considerabil. Cand scriem se activeaza partea rationala a creierului si se reduce încărcarea emoțională. De asemenea prin scris putem identifica ce stimul a dus la activarea stresului și va fi mai ușor sa gestionam situația.