Cum se simte trauma în corp și ce înseamnă Somatic Experiencing
| Tocmai am terminat prima parte a formării în Somatic Experiencing (o abordare specifică a terapiei somatice care acordă prioritate conexiunii minte-corp în trauma, anxietate, depresie) și as vrea să iti scriu câteva lucruri pe care le-am descoperit, acum la cald, care mă ajută și pe mine să fixez mai bine toată experienta. Trauma este o încarcare emoțională, nu un eveniment traumatic. Este o reacție de supraîncărcare a sistemului nervos în mod special, care necesita o descărcare în corp, din acest motiv anumite feluri de terapii verbale nu aduc rezultate, deși sunt practicate timp îndelungat. Trauma neprocesată este un exces de adrenalina în corp care poate produce inflamații, anexietate, atacuri de panică, insomnii si multe altele. Evenimentul traumatic poate lăsa urme traumatice care se pot activa în diverse contexte. Trauma poate fi și de dezvoltare, adică lucruri mărunte cumulative care ni s-au întâmplat de-a lungul timpului și care s-au stocat în sistemul nostru nervos. Încărcarea emoțională este greu de descarcat doar prin lucrul cu mintea ( e ca și cum ai încerca să prinzi ceață), adică doar prin limbaj. Este nevoie de o descărcare în corp pentru a reuși sa ne vindecam complet. Dacă aș pune într-o metafora ce am observat la mine : mintea mea merge cu 1000km/h, iar corpul meu are o viteză de maximum 50km. Ce crezi ca se întamplă atunci? Disociere, frustrare. Trauma apare odată cu deconectarea/disocierea de corp. Mi-a plăcut foarte mult ideea de a ne concentra pe ce resurse avem, nu pe probleme. Sa ne concentrăm pe ceva care se simte bine în corp, o imagine, o senzatie și să ne ancorăm în acea resursă. Mai exact să ne focusăm pe recunoștință pentru ce trăim și ce am trăit frumos. Partea bună este că journalingul m-a ajutat mult să mă ancorez și sa reduc acea viteză. Dar la fel si la journaling nu e ok sa enumerăm doar probleme, ci sa ne identificam si resurse (programele mele online de journaling balansează mereu această explorare în a scrie despre provocări și oportunități, întotdeauna cu intenție) Trauma= Lack of time ….trauma înseamnă lipsa timpului de reacție și voi reveni la acest termen cu un articol separat. M-am bucurat să aflu că practica somatică are foarte multe în comun cu coachingul si din ce am observat, uneori doar spațiul acordat persoanei cu care am lucrat i-a fost suficient pentru a produce o schimbare reală. Asta deoarece trauma se vindeca atunci când putem acorda un spațiu de acceptare, suport, atunci când persoana de lângă noi se simte văzută, auzită. Acesta este unul din cele mai importante principii și din coaching, să oferi un spațiu de siguranță. |
| Îți recomand două cărți despre aceată temă: Cand corpul spune nu. Costul stresului ascuns de Gabor Mate un studiu aprofundat, revelator, plin de informatii utile despre stres si influenta lui asupra sanatatii noastre psihice si fizice. Trezirea tigrului. Capacitatea innascuta de a depasi experientele coplesitoare – Peter A. Levine ( Peter Levine este cel care a pus bazele Somatic Experience). Ce facem când corpul spune NU? Îl ascult pentru că el știe mult mai bine. Cum îl ascult? Printr-un ritm mai lent în primul rând, asta în cazul meu și aștept să-mi povestești dacă ți-a spus vreodată corpul nu și cum ai procedat? Îți las și un gând de final: “What if you woke up tomorrow with only the things you were grateful for today?” |
